miercuri, 24 octombrie 2012

12:23 - No comments

Viata la camin

S-au facut vreo 5 ani de cand locuiesc in camin, dar imi aduc si acum aminte de prima zi cand am calcat intr-un campus studentesc. Bineinteles ca eram foarte entuziasmat, fiindca de-abia asteptam sa ajung la facultate si sa locuiesc impreuna cu oameni de varsta mea, tineri si cu mare chef de distractie. Bineinteles ca la inceput nu mi-a placut deloc caminul, mai ales din cauza conditiilor. Auzisem tot felul de povesti cu sobolani si gandaci in camerele de camin, cu peretii care cad pe tine si usile care abia se tin in balamale. Normal ca toate astea sunt exagerari. Sigur, nu va ganditi nici ca e ca la un hotel de 5 stele dar conditiile nu sunt deloc atat de dificile pe cat se povesteste. Pe langa asta, exista si anumite beneficii, deloc de neglijat. De-asta m-am gandit ca in acest articol sa scriu despre viata de camin si implicatiile ei asupra vietii personale ale unui student din ,,provincie" cum spun bucurestenii.


In primul si in primul rand trebuie sa avem in vedere costurile chiriei. Chiria se numeste de fapt ,,regie", se plateste lunar si se ridica pana la maximum 120-130 de RON lunar. Sigur, nu ai parte de avantajele pe care le ai cand stai in chirie (conditii mai bune, stai singur in camera, liniste) dar platesti de 10 ori mai putin. Nu ai de platit utilitati, gunoi sau alte cheltuieli prezente la bloc. Singurul lucru care se plateste in plus e internetul. Pe de alta parte, vei locui cu inca un coleg sau chiar mai multi (maximum 4) ceea ce poate fi atat distractiv cat si enervant, depinzand de caracterul colegilor tai.

O sa iti faci foarte multi prieteni. E inevitabil sa te intalnesti cu majoritatea vecinilor tai, unii dintre ei devin vizitatori regulati ai camerei tale sau tu ai camerei lor. E foarte necesar sa ai o atitudine deschisa si sa incerci sa te intelegi cu toata lumea. Asa o sa te imprietenesti cu foarte multi oameni cu care te vei intalni foarte des pe parcursul anilor de facultate, fie la scoala, fie in alte camine in care o sa locuiesti. Ceea ce ma aduce la unul dintre dezavantajele vietii de camin; mai tot timpul o sa fii nevoit sa te muti. Nu stii niciodata unde o sa nimeresti, pentru cei din comisia de cazari tin cont numai de medii in atribuirea locurilor si ele variaza de la an la an, asa ca de la an la an o sa fii nevoit sa te tot muti cu toate catrafusele.

O sa te distrezi foarte mult. O sa fie o gramada de petreceri si iesiri in oras si o sa cunosti o gramada de fete/baieti foarte distractivi, pentru ca o sa faci parte dintr-o comunitate formata numai din oameni tineri cu energie si care vor sa se distreze, spre deosebire de bloc unde o sa dai numai peste mosi care vor sa doarma ca sa se trezeasca dimineata sa se plimbe putin cu autobuzul.

Personal, mi-e greu sa fiu obiectiv, pentru ca eu numai in camin am locuit in toti anii de facultate, dar daca am putea da timpul inapoi, nu cred ca as schimba ceva. Pe mai tarziu!

sâmbătă, 8 septembrie 2012

05:35 - No comments

Hai la facultate



           Nu foarte multi dintre cei care termina liceul ajung intr-un final si la facultate. Nu foarte multi dintre cei care ajung la facultate o si termina. Nu foarte multi dintre cei care o si termina ajung sa lucreze in domeniul in care au studiat. De fapt, daca stam putin sa ne gandim, foarte putini ajung sa fructifice roadele educatiei lor. Foarte putini o sa se imbogateasca de pe urma facultatii. Adevarat. In plus daca stam sa ne gandim un pic, foarte multi dintre cei care sunt bogati sau bine plasati in cercurile romanesti de influenta sunt mai degraba semianalfabeti decat educati, mai degraba prosti decat destepti si mai degraba lacomi decat virtuosi. Adevarat din nou.
          Pai si atunci ce rost mai are sa faci o facultate daca poti sa faci cateva ,,scurtaturi’’ si sa iti atingi, poate chiar mai repede, scopurile?  Pai raspunsul la intrebarea asta nu exista pentru ca intebarea in sine e tampita. Evident ca o institutie de studii superioare are mult mai multe de oferit decat o foaie pe care te duci si i-o pui in fata angajatorului sau cu care ii faci pe mami si pe tati mandri. Mergand la facultate, fie ca vrei, fie ca nu vrei o sa asimilezi informatii mult mai elevate decat bazele cunoasterii pe care le invatam in liceu ca sa nu ne facem de rusine in public. O sa deprinzi o educatie care o sa iti permita sa gandesti in alt mod decat vanzatorii de cartofi din piata. O sa inveti sa legi prietenii cu oameni de alt calibru si nu o sa mai judeci oamenii numai dupa grosimea portofelului (sau poate nu la fel de mult). Nu stiu de ce insa, observ ca tot mai mult e promovata ideea asta ca nu trebuie sa mergi la facultate ca sa faci bani. Trecand peste palavrageala cu ,,banii nu sunt totul si n-aduc fericirea”, mie mi se pare ca unii dintre oamenii care sugereaza ca nu-ti trebuie facultate ca sa ajungi bogat duc si mai departe ideea pana la punctul in care atesta ca e chiar contraindicat sa faci o facultate daca vrei sa fii prosper. Ca si cum, dintr-o data, monopolul avutiei si bunastarii a cazut complet in mainile prostilor si semidoctilor. Ei bine nu e asa. O sa auzi de multe ori cate un taximetrist care iti explica ca avea un prieten al unui prieten al unui prieten care avea un fiu ce a terminat doua facutati si tot pe taxiu' lucreaza, sau e macelar, sau porcar sau vidanjor. Dar ce e foarte interesant pentru mine e faptul  ca niciodata nu auzi vreun absolvent sa spuna lucrurile astea, e intotdeauna cineva cu mai putine clase decat trenu’, clasa I si clasa a II-a (trenul are acum si clasa business), pentru ca asa e cu vulpea care n-ajunge la struguri si zice ca-s prea acri. Dar adevarul adevarat este ca nu are cum sa-ti faca rau sa inveti, sa stii mai multe lucruri decat altii. Asta nu poate fi decat un avantaj in viata.
            Si sincer vorbind, in trecut, nimeni nu se ducea la facultate pentru oportunitatile de angajare.  In Evul Mediu studentii calatoreau din oras in oras si din tara in tara in cautarea cunoasterii. Unii dintre ei terminau facultatea si pe la 40 de ani.  E evident ca daca inveti bine si esti expert in ceea ce faci o sa-ti gasesti drumul foarte usor. Dar facultatea nu e datoare sa-ti gaseasca loc de munca, facultatea e datoare sa te invete, sa-ti  ofere cunoastere, teoretica si practica. Facultatea trebuie sa te invete tot ce ai nevoie sa stii despre domeniul tau de interes oricare ar fi el. Exista totusi un ,,dar”. In Romania se pune accentul total pe cunoasterea teoretica, dar cea practica e complet neglijata. Facultatile, profesorii au pierdut complet contactul cu piata fortei de munca. Profesorii s-au retras in turnurile lor de fildes si n-o sa le mai paraseasca pana mor. Nu ma intelegeti gresit, sunt oameni foarte educati, foarte inteligenti, dar care au pierdut contactul cu realitatea intr-o anumita masura. Degeaba discutam despre Parlamentul Romaniei la cursurile de studii politice, daca nu mergem niciodata acolo, sa vedem cum se iau cu adevarat deciziile si cum se organizeaza treburile de zi cu zi. Degeaba invatam la informatica Copernicus, daca asta e un program care nu se mai foloseste de  ani de zile. Facultatile ca si restul intreprinderilor, ar trebui totusi  sa incerce sa se alinieze cu progresul omenirii, care credeti-ma, e mai rapid decat niciodata.

duminică, 26 august 2012

09:37 - No comments

La privat sau la stat?


Uite intrebarea numarul unu pe care nici un  student nu si-o pune vreodata in Romania. Desigur, nimeni nu isi pune vreodata intrebarea asta pentru ca toti stiu deja raspunsul: la stat. Facultatile private nu sunt in tara noastra in nici un fel o alternativa; sunt batjocoritte, dispretuite, desconsiderate. Acest lucru, o sa radeti, este o anomalie. Da, da, nu e absolut deloc normal ca o facultate de stat (care nu e din tarile scandinave sau asiatice) sa fie superioara calitativ uneia privata. Nu este normal pentru ca o facultate privata are evident mult mai multe resurse decat una de stat; isi permite sa angajeze profesori mult mai buni, sa investeasca in laboratoare,  sali de curs, in studentii in sine. Exemplele sunt nenumarate: Harvard, Cambridge, Sorbonna, Yale, Princeton,  Brown etc. Si totusi ce au in comun aceste universitati de prestigiu cu facultatile private din minunata noastra tara? Probabil, in afara numarului de studenti, nimic. Nimic, pentru ca facultatile private de la noi nu sunt axate pe calitate ci pe cantitate.
Conducerile acestor facultati nu tin neaparat sa urce in top 500 (topul celor mai bune facultati din lume) ci, mai degraba sa-ti ia banu’. Fabrici de diplome, care scot peste 100.000 de studenti anual, studenti cu diplome de care rade orice angajator serios, studenti care nu au luat nici macar bacalaureatul in unele cazuri, studenti care au nevoie de o diploma ca sa fie promovati la job sau care vor sa aibe si ei o diploma la dosar. Spiru Haret, ca idee, in momentul scandalului cu acreditarea (cand le-a fost retrasa acreditarea din cauza unor nereguli) avea inregistrati peste 300.000 de studenti. 300.000! Intr-o tara cu o populatie de 19.000.000 de locuitori, din care va puteti da seama si singuri ca numai un procent mic sunt studenti. E destul de clar ca la asemenea cifre se inchid putin cam des ochii fata de calitatea studentului si la fel de des se deschid ochii fata de portofelu’ lu’ tata. Pe langa asta, chiar si taxa de la privat e mult mai mica decat taxa de la o facultate de stat (chiar mai putin de jumatate). E un  fel de prostitutie academica. 
Si ai fi tentat sa spui ca de-asta a inceput scandalul cu acreditarile de la Spiru Haret, care e cea mai mare facultate din Romania (asta e adevarul, ca numar de studenti).  De-asta, pentru ca invatamantul privat e de proasta calitate. Dar nu e de asta. E mai degraba din cauza ca senatele facultatilor de stat se strang in jurul mesei rotunde, ca Arthur si cavalerii lui, si se gandesc destul de simplu: noi avem  resurse mizerabile, birocratie pana la tavan, taxe din ce in ce mai mari, facilitati tot mai proaste pentru studenti si majoritatea, zero oportunitati.;  e o chestiune de timp pana cand incep astia sa ridice standardele si sa inceapa sa mai trieze din studenti , ca sa poata sa isi creasca rankingul si sa inceapa sa atraga din afara tarii (evident ca sa castige mai multi bani, dar asta e principiul capitalismului). Si atunci ce facem? Pai le discreditam. Nu ma intelegeti gresit, meritau cu varf si indesat sa fie discreditate, insa aceleasi nereguli descoperite la ei exista fara nici o problema si la facultatile de stat.
Dar:
-        Statul este un foarte prost gestionar, care sangereaza bani prin toti porii catre miile de capuse situate intre sursa banilor (studentul) si beneficiarul final, adica facultatea (care nu are niciodata bani pentru nimic si tot timpul are nevoie de mai mult). Nu se intampla la privat. Nu se intampla din cauza ca patronul e direct interesat sa opreasca acest fenomen. Pe patron nu poti sa-l mituiesti sa inchida ochii, fiindca sunt banii lui, deci lacomia daca nu altceva opreste acest fenomen din fasa.
-         Facultatile de stat au pierdut de mult contactul cu piata fortei de munca si cu lumea reala in general. Sunt desigur foarte multi profesori geniali, dar care nu coboara din turnurile lor de fildes niciodata (decat ca sa predea) nefiind evident, capabili sa lege niciun fel de parteneriate cu marii angajatori. Nu se intampla la privat, cel putin nu in afara. Este in interesul patronului sa ia contactul cu alti patroni care sa-i angajeze studentii, fie la finalul facultatii, fie in internship-uri in timpul acesteia, pentru ca asta ii promoveaza automat facultatea, atrage mai multi studenti si tot mai instariti si, mai pe scurt, face bani.
-         Facultatile de stat bat moneda pe calitate versus cantitate,  lucru care este o mare minciuna. Daca nu credeti ce spun uitati-va numai cat de mult s-a marit numarul de locuri la taxa, care sunt acum duble, triple si, in unele cazuri, de zece ori cat numarul de locuri la buget. Nu doar asta, dar chiar si la facultatile considerate de elita, unde se bat 14 pe loc pentru un loc la buget, la taxa se intra (la unele facultati) chiar si de la nota 3, doar doar s-or umple locurile alea la taxa pe care nu le vrea nimeni.
-         Sistemul  de stat de gestionare a actelor, banilor, studentilor si profesorilor este, evident, extraordinar de prost, cu o birocratie nelimitata si cu multe probleme (stiati ca se poate pica un examen doar pentru ca o secretara a trecut o nota gresit pe foaia matricola?).  La privat nu se intampla asta pentru ca patronul vrea sa tina clientii multumiti, asa ca pune biciul pe angajatii sai.

     In concluzie, daca nu poti avea incredere in nimic altceva, te asigur ca poti avea incredere in lacomia omului si e doar o chestiune de timp pana cand o sa creasca si calitatea faculatilor private si cele de stat o sa cada pe planul doi. Asa ca da, sunt poate avocatul faculatilor private, dar nu avocatul privatelor de acum, ci al celor din viitor. Si daca ar fi sa fim cinstiti pana la urma, nu ar fi frumos  sa avem si noi un Harvard romanesc?

duminică, 19 august 2012

11:45 - No comments

Cum o sa fie la facultate?


Tocmai ai aflat ca ai intrat la facultate. Singurul lucru la care te gandesti acum este cum o sa fie facultatea. Unde o sa stai? (in cazul in care esti din alt oras) Unde o sa mananci? Unde o sa te distrezi? Cu cine? Si lista continua.
Presupun ca multi ditre voi, cei care urmeaza sa incepeti o facultate anul acesta va ganditi cum o sa fie facultatea.  Multi dintre studentii din orasele mari sunt, de fapt, din alte zone ale tarii. Viitorii rezidenti ai caminelor universitatilor din Bucuresti. Acest articol este scris pentru ei.  Pentru cei care vin de unde se-agata harta-n cui in Bucuresti sau Cluj sau Iasi etc pentru a face o facultate.  Eu m-am numarat, la randul meu, in aceasta categorie de oameni si tin minte si acum, auzeam tot felul de povesti despre oameni care s-au dus la facultate in alt oras si s-au intors inapoi fiindca le-a fost prea greu. Ori au picat examene dupa examene, ori au stat in camin si li s-a parut prea greu sa traiasca cu inca 1,2 sau 3 oameni intr-o camera, fara nici o farama din confortul de acasa. Multe din povestile astea sunt baliverne. Cel putin in cazul  meu, va pot spune ca mi-a placut facultatea cap-coada. Eu am locuit si in camin, de fapt in mai multe camine ale Universitatii si va pot spune ca poate fi foarte distractiv. Depinde insa foarte mult ce fel de persoana esti.
Dar sa incepem cu inceputul. Facultatea. Facultatea e foarte diferita de liceu. In facultate nu mai exista mici criterii de popularitate cum erau candva in liceu. Aici nu te mai baga nimeni in seama daca esti arogant si incerci sa faci pe desteptul. Nu mai merge sa glumesti cu profesorii ca in liceu, pentru ca profesorii din facultate nu te pedepsesc, te iau ei pe tine la misto daca incerci sa faci vreo gluma prosta.  Un lucru foarte important de tinut minte este faptul ca la facultate ai (inafara de partiale in unele cazuri) o singura sansa sa treci un examen. Nu e ca in liceu, unde iei un patru odata si dupa ceea il dregi cu un 7. Aici ai o singura sansa sa treci, iar daca pici ai restanta.  E o vorba intre studenti care zice ca daca n-ai restanta n-ai prestanta, dar problema e ca daca acumulezi prea multa prestanta, s-ar putea sa repeti anul si asta nu e prea bine; fara sa mai vorbim de faptul ca pici la taxa si te usurezi de vreo 3000 de RON. Partea buna e ca, daca esti suficient de sociabil, o sa cunosti foarte multa lumea si o sa te imprietenesti repede cu toti colegii, desi sunt mult mai multi decat in liceu. E foarte important sa te cunosti cu ei pentru ca de la ei vei lua cursuri sau ii vei suna cand ajung pe la secretariat sa-ti spuna notele (sau restantele).
Partea a doua din inceputul lungii tale calatorii academice este, desigur, gasirea unei locuinte. Asta poate sa insemne multe lucruri; poti sa stai in chirie, poti sa stai in camin, poti sa stai la rude etc. Depinde foarte mult cat de tare iti place confortul si cat de sociabil esti. Pentru ca fiecare are avantajele lui. Cand stai cu rude sau in gazda ai parte de confort dar nu prea ai parte de intimitate, pentru ca locuiesti cu ei, deci nu prea poti sa-ti aduci prietenii si dai chefuri in casa lor. Daca stai in chirie o sa ai parte si de confort si de intimitate dar o sa platesti o caruta de bani pe chiria in sine si pe facturi, iar daca proprietarul e al dracului o sa te trezesti ca iti creste chiria in mijllocul iernii. O alta varianta este bineinteles caminul. Multi se feresc sa locuiasca in caminele universitatilor. Nu e usor pentru oricine sa-si imparta camera cu inca unul sau doi oameni.  Dar sa locuiesti intr-un campus universitar este o experienta greu de inlocuit. Nu e vorba doar de petreceri, sau iesiri in oras sau seri de carti si baute. E faptul ca toti vecinii tai sunt tineri de varsta ta, studenti si ei, oameni care te inteleg, pentru ca si ei, la randul lor, trec prin aceleasi probleme ca si tine. Nu mai vorbim de faptul ca intr-un campus universitar poti iesi afara la orice ora din zi si nu exista sa nu te intalnesti cu cineva cunoscut.  Daca vi se ofera ocazia sa locuiti macar un an intr-un camin, sugestia mea este sa nu pierdeti oportunitatea asta.
In principiu, cam astea ar fi marile probleme cu care te confrunti atunci cand vii din alt oras la studii. Evident, apar si mii de alte probleme cu care o sa trebuiasca sa te confrunti, dar atata timp cat esti student si ai unde sa locuiesti, o sa trebuiasca doar sa fii un pic istet si descurcaret si o sa fii surprins cat de usor o sa se rezolve.

miercuri, 15 august 2012

14:18 - No comments

Ce fac dupa ce termin facultatea?


     O intrebare pe care si-a pus-o, desigur, fiecare student din Romania. Lumea pare sa aibe foarte multe idei in privinta asta. De fapt, fiecare stie foarte bine ce o sa se intample dupa ce termini o facultate, cu toate ca nimeni nu stie mai nimic. Si nici eu nu stiu nimic. Iar cei care pretind ca stiu cele mai multe lucruri sunt de obicei cei care ei insisi nu au facut niciodata o facultate, sau au facut vreo privata jalnica care nici macar nu merita titulatura asta.
     Si totusi, cam ce se intampla cu viata ta cand te vezi cu diploma in mana? Pai nu prea multe sincer, daca asta sperai. Odata ce ai diploma in mana, tot ce se schimba e ca palma ta contine acum o diploma, dar asta nu inseamna ca vine o fanfara sa-ti cante si nici nu incep toate firmele mari din oras o bataie acerba ca sa puna mana pe tine. Inseamna nici mai mult nici mai putin decat ca ai terminat facultatea si ai completat un ciclu, care sunt convins, a fost foarte important in viata ta. De aici as zice ca depinde mai degraba de tine. Depinde ce facultate ai facut, ce ai invatat, cate limbi straine stii, cat de bine te imbraci, cat de bine arati, cat de bine vorbesti. Mai pe scurt, TOTUL. Pentru ca nimic nu e prea superficial, prea mic, nici un detaliu nu e trecut cu vederea de ceilalti.
     Poti sa uiti de prostiile cu oamenii care trebuie sa te accepte asa cum esti pentru ca n-o sa se intample niciodata asta. Va trebui sa le arati cine esti. Va trebui sa mergi la o gramada de interviuri, sa intrebi in stanga si in dreapta, sa ceri favoruri, etc.  Desigur, nu vorbesc despre a prinde un post la vreo spalatorie auto. Vorbesc despre a pune mana pe un job serios. Si pentru asta iti trebuie multa determinare. Pentru ca o sa primesti  zece oferte tampite si una buna. Pana cand o sa te sune de la o companie unde chiar vrei sa lucrezi or sa te cheme de la tot felul de firme cretine unde lucrezi pe comision,  fara salariu fix sau in structuri piramidale unde ei iti spun ca poti sa ajungi sa castigi sute de milioane pe luna. Bineinteles astea sunt o pierdere de vreme. Urmeaza joburile mai putin tampite,  cum ar fi restaurante, firme de tipul call center,  baruri etc. Astea sunt mai putin tampite pentru ca te si platesc, adica ai un salariu fix, deci poti supravietui (nu-i  la fel cu schemele piramidale). Abia dupa toate telefoanele astea care iti consuma timpul, vei primi, poate, un telefon de la o companie care te cheama la un interviu, unde crede-ma ca n-o sa fie o atmosfera relaxata, mai degraba as spune ca o sa te puna pe gratar si vor afla tot ce stii si ce poti.
     Asa ca, daca ai crezut ca o sa vina cineva si o sa te roage frumos cat esti inca pe bancile facultatii sa le faci marea favoare de a-ti pune expertiza ta suprema la dispozitia lor, te inseli amarnic. Rar se intampla asta (deobicei in filme) si numai elitelor elitelor. Nu esti primul din clasa, judet si tara? N-o sa ti se intample. Si mai ales, nu astepta sa dea norocul peste tine, pentru ca n-o sa se intample.  Cel mai bine este sa te gandesti mult in ce domeniu vrei sa lucrezi. Odata ce stii clar ce vrei sa faci, e doar o chestiune de timp. Esti constant atent la tot ce tine de domeniul respectiv. Te interesezi de toate posturile libere, trimiti mailuri peste mailuri, te imprietenesti cu toti care lucreaza in domeniul respectiv, aplici incontinuu. Poate sa treaca un an, poate sa treaca o luna, poate sa treaca o zi; daca esti destul de determinat, mai devreme sau mai tarziu, se va ivi si sansa ta.

marți, 7 august 2012

14:10 - No comments

Regulamentul studentului

In ultimul an de facultate  toata lumea intra in panica; acesta este un fapt.  Cu cat ne apropiem  mai mult de sfarsitul anului, devenim mai stresati, incepe sa se stranga latul tot mai mult... Asta se intampla pentru ca niciodata nu facem lucrurile la timp. Acest obicei se numeste procrastinare. Evident, eu nu vin aici sa spun ce e bine si ce e rau sau sa judec oamenii. Constat doar un fapt care se intampla in 9 cazuri din 10. Adevarul e ca majoritatea oamenilor sunt lenesi (ma includ si eu aici) si nu fac lucrurile la timp. Vorbim, de fapt, despre managementul timpului.  Si pana la urma ce inseamna asta? Insemna sa nu te ingramadesti cu licenta pe ultima saptamana. Inseamna sa nu lasi invatatul pentru sesiune pe ultimele 2 saptamani. Si e greu; de fapt, e foarte greu. Pentru ca in ultimul an de facultate, ultimul lucru pe care vrei sa-l faci e sa stai si sa scrii sau sa inveti incontinuu. Pentru ca, teoretic, asta ar trebui sa faci ca sa te poti alinia cu absolventii de succes, care au o nota mare in licenta si au si note bune in sesiunea din vara. Dar 90% dintre noi nu sunt facuti asa. Noi cei din procentul de 90% incercam cu greu sa pastram un fel de balanta intre viata profesionala/academica si viata sociala si nu e tocmai usor sa faci asta, pentru ca nu e ca si cum ai putea sa cazi de pe radar un an intreg, sa nu mai raspunzi la telefon si sa nu mai iesi in oras numai ca sa-ti faci treburile la timpul lor... pentru ca pana la urma viata sociala e foarte importanta, nu putem toti sa devenim asceti...
                Intrebarea care se pune, deci,  e daca se poate pastra balanta asta in conditiile date si daca se poate mentine un echilibru intre viata academica si cea sociala. Eu zic ca este posibil. Eu cred ca se poate termina o facultate cu succes, fara sa-ti sacrifici viata sociala. Dar pentru asta trebuie sa urmezi niste reguli foarte simple din  ,,Regulamentul Studentului”:
1.       Nu rata niciodata vreun examen.  Chiar daca te-ai imbatat cu o seara inainte, chiar daca esti bolnav sau ai piciorul rupt sau te-a parasit prietena, sau chiar si daca nu ti-ai invat nimic, du-te la examen, chiar daca situatia pare sumbra, te asigur ca intotdeauna mai sunt sanse. Poate ai avut prezente, poate te-a placut profesorul, poate iti pica exact singura chestie pe care ai invatat-o. Nu poti sa stii, asa ca mai bine te duci, decat sa stai acasa si sa pici sigur.
2.       Asigura-te ca profesorii te cunosc. Pune o fata prietenoasa si familiara langa numele tau, pentru ca profesorii sa-si aduca aminte cine esti cand te asezi in fata lor.  Asta poate sa faca diferenta intre ,,respins” sau ,,picat” si un cinci din mila (care e mai bun oricand). Te duci la xerox, te duci dupa covrigi, cari cartile profesoarei, repari proiectorul, nu conteaza. Te asiguri in felul asta ca toti profesorii vor sti cine esti si isi vor aduce usor aminte de tine. In felul asta, chiar daca nu stii nimic la un examen, s-ar putea sa primesti un 5 cadou pentru ca esti baiatul/fata dragut/a care se oferea tot timpul sa se duca la xerox.
3.       Imprieteneste-te cu secretarele. Nici nu ai idee cat de folositoare pot fi aceste persoane mai ales daca le mai si imbunezi cu o ciocolata sau o cafea . Tot ce tine de logistica anului 3 de facultate (si crede-ma ca apar mii de probleme cu tot felul de acte importante sau mai putin importante) va fi rezolvat mult mai usor si cu mult mai putin stres si stat la coada.
4.       Desprieteneste-te de tovarasii de bere. Macar spre sfarsitul anului, va trebui sa inveti sa spui si nu la o iesire la bere sau la un club. Va trebui sa spui nu chiar in ciuda insistentelor pentru ca nu vei mai avea nici timp de dormit, fara sa mai vorbim de iesit in oras. In sarcina asta sisifica o sa te ajute mult gandul ca odata ce termini vei fi liber sa faci ce vrei si ca daca mai rezisti inca un pic o sa te trezesti si cu o diploma in mana.
5.       Nu-ti descoperi marea dragoste.  Nu ma intelegeti gresit, un iubit sau o iubita pot fi de mare ajutor, dar asta daca ai deja o relatie de durata si e capabil/a sa inteleaga ca atentia ta nu se va putea concentra pe el/ea in perioada asta. Poti chiar sa ii mai ceri si ajutorul din cand in cand, ceea ce iarasi e bine. Dar cineva nou, mai ales in preajma sesiunii (cum se nimereste de obicei) va vrea sa va intalniti des, te va suna constant si se va plange incontinuu de situatie (chiar daca la inceput o sa se prefaca ca te intelege in totalitate).
In principiu, cam acesta ar fi ,,Regulamentul Studentului”, adaptat, bineinteles, la vremurile in care traim. Cat timp vei urma aceste 5 reguli simple te vei mentine pe drumul cel bun... si cine stie? Poate vei termina si facultatea. Succes!

luni, 30 iulie 2012

13:22 - No comments

Merita sa iti cumperi licenta?

            Un prieten de-al meu imi povestea azi ca o sa-si cumpere lucrarea de licenta de pe internet, mai exact de pe un site care ofera lucrari scrise cap-coada, de redactorii lor. Ce ma intreb eu este daca merita sa iti cumperi lucrarea online.
Cu totii stim ca multi studenti isi descarcau inainte lucrarile si faceau cateva modificari ici si colo dupa care le predau. Dar aparent, acum nu mai merge trucul asta. Universitatile s-au mai desteptat un pic si s-au pus si ele in rand cu lumea. Au facut asta achizitionand un software care s-ar parea ca poate detecta orice insirurire de 5 cuvinte care se repeta intr-un alt text de pe internet. De-asta trebuie acum sa predam si lucrarile in format elctronic. Si am avut si eu in serie un coleg caruia i-a fost respinsa lucrarea. S-a facut mult tam-tam pe marginea acestei chestiuni, de fapt a cam iesit un pic de scandal pentru ca un prof vroia sa il exmatriculeze. Pana la urma l-au pus numai sa o rescrie. Tipul nu era chiar prost, nu daduse copy-paste de pe Wikipedia, dar descarcase o lucrare foarte cunoscuta. A mai facut el niste modificari, dar e clar ca n-a fost suficient. Acum depinde de cum punem problema, dar daca cineva iti poate garanta ca o sa ai o licenta scrisa complet autentic si original, as zice ca merita sa dai un ban in plus.
Ar mai fi si faptul ca toti se gandesc la sesiunea de final care poate sa fie destul de grea. Mai ales daca ai de dat si examen de diploma cum am avut eu, de exemplu. Ultimul semestru de facultate o sa iti ocupe  literalmente  toata viata. E foarte greu sa scrii si sa te tii si de invatat in acelasi timp, asa ca ajungi sa le faci pe amandoua anapoda. Depinde foarte mult de persoana, dar eu as zice ca e mult mai bine sa scapi de cat mai multe din griji inainte de sesiune.  Asta probabil o sa iti aduca si note mai bune in sesiune (pt ca ai mai mult timp de invatat) si o nota mai mare in licenta (pt ca va fi redactata probabil de un om calificat).
Pana la urma, s-ar parea ca in societatea noastra unde pestele mai mare il inghite pe cel mai mic, nu mai conteaza decat rezultatul final, iar mijloacele se pierd undeva in umbra.